Fighting Against Inmates’ Radicalisation

763538 - FAIR - JUST-AG-2016/JUST-AG-2016-03 PROJECT NUMBER: 763538

  • Prevenirea radicalizarii violente a detinutilor.
  • Promovarea dezangajarii.
  • Facilitarea reintegrarii in societate.

Notă conceptuală

FAIR – Lupta Împotriva Radicalizării Deținuților este un proiect UE cu o durată de 2 ani, finanțat de Direcția Generală Justiție, care a început în octombrie 2017. Acesta aduce laolaltă 10 organizații partenere din 9 țări, Italia, Malta, Slovenia, Olanda, Finlanda, România, Letonia, Ungaria și Portugalia, implicând regiunile europene de la nord la sud și de la est la vest. Anterior prezentării obiectivelor proiectului FAIR, este important de subliniat eforturile partenerilor săi pentru definirea unui limbaj comun al fenomenului investigat, Radicalizarea. Radicalizarea face acum parte din vocabularul nostru zilnic, dar cuvântul în sine se referă la multe realități. Se poate concluziona că acesta este încă supus controverselor și neînțelegerilor. Totuși, radicalizarea în sine poate să nu fie o problemă. Problemele se găsesc la nivelul violenței, al radicalizării violente. Astfel, de exemplu, Mahatma Gandhi, Lech Walesa și Martin Luther King, care erau considerați “radicali”, au luptat pentru drepturile care fac parte, astăzi, din constituția noastră. Concomitent, radicalizarea poate avea un efect extrem de negativ atunci când cineva consideră că desfășurarea actelor de violență împotriva altor persoane reprezintă un mod personal de acționare. Astfel, radicalizarea în sine reprezintă un concept eronat și încă nu are o definiție acceptată universal, alături de termenul ‘terorism’. Proiectul FAIR a decis să ia în considerare următoarea definiție, așa cum este ea transmisă de Comisia Europeană:

“fenomenul prin care oamenii adoptă opinii, vederi și idei care ar putea conduce la acte de terorism”

Este important să reținem că fenomenul radicalizării poate fi inspirat de orice ideologie extremistă și nu se referă doar la matricea jihadistă cu care este asociat, de obicei. Într-adevăr, actele recente de terorism, din Europa, au fost inspirate și de ideologia de extremă dreapta sau stânga, de exemplu atacul din Norvegia, din anul 2011. Pe baza datelor transmise de Europol, cea mai mare cantitate de arestări din UE, în ultimii trei ani, a fost reprezentată de persoanele care comiseseră acte de terorism jihadist. Totuși, amenințările etno-naționaliste, separatiste, de extremă stângă și anarhiste sunt încă prezente. Mai mult, sporesc îngrijorările  referitoare la extremismul de dreapta. De aceea, cel mai adecvat termen este infractori extremiști violenți (VEO), un grup care include teroriștii și alte persoane considerate ca reprezentând un risc de implicare în extremismul violent.

FAIR investighează fenomenul radicalizării pe baza contextului național al fiecărui partener implicat. Trebuie observat faptul că nu toții parteneri trebuie să se confrunte cu problema unei radicalizării jihadiste, ci mai degrabă cu forme ale extremismului violent legate de alte ideologii politice. Cu toate că nu toate formele de radicalizare au fost experimentate în toate țările, schimbul de experiențe între partenerii FAIR reprezintă o oportunitate pentru partajarea instrumentelor, cunoștințelor și practicilor pentru prevenirea și reacționarea în cazul în care se produce acest fenomen. Colecția FAIR de bune practici în Europa privitoare la măsurile preventive și  identificarea nevoilor personalului din centrele de detenție în fața radicalizării sunt vitale pentru construirea intervențiilor utile. Colecția de practici FAIR va fi împărtășită cu RAN, Rețeaua European de Conștientizare a Radicalizării, în vederea creării unei sinergii de colaborare. Evaluarea nevoilor va constitui baza pentru scalarea practicilor și pentru conturarea unui sistem coerent de detectare a semnelor timpurii de radicalizare și de implementare a strategiilor de desistare. Așa cum am menționat, proiectul FAIR ia în considerare un fenomen care amenință Europa în totalitatea sa, cu specificitățiile naționale care au fost discutate prin mese rotunde cu părțile interesate la nivel local/național/regional pentru pregătirea terenului în vederea elaborării în comun a unui program de formare pentru personal și a unui program de reabilitare pentru deținuții care să fie testat transfrontalier. Proiectul FAIR se concentrează pe sistemul penitenciar pentru elaborarea unui model referitor la un mod alternativ la detenția clasică care să includă programe de desistare și reabilitare pentru deținuții radicalizați. Această centrare pe penitenciare este motivată nu doar de inadecvarea penitenciarelor pentru gestionarea infractorilor radicalizați, ci și de faptul că penitenciarele reprezintă “locuri de vulnerabilitate” unde are loc radicalizarea. De fapt, așa cum s-a indicat la Conferința Ministerială la Nivel Înalt asupra “Reacției justiției penale la radicalizare”, în octombrie 2015, penitenciarele sunt numite, uneori, creuzetul radicalizării care s-ar putea transforma în acte de terorism. Agenda Europeană asupra Securității din 28.04.2015 și Concluziile Consiliului asupra Strategiei Reînnoite de Securitate In ternă a Uniunii Europene 2015-2020 prioritizează prevenția radicalizării în penitenciare și dezvoltarea programelor  eficiente de desistare și de-radicalizare. Într-adevăr, Manualul Draft al Consiliului Europei pentru penitenciare și servicii de probațiune, referitoare la radicalizare și extremismul violent confirmă că penitenciarele sunt creuzetele pentru radicalizare și că infractorii radicalizați programați pentru eliberare sau cei eliberați condiționat nu sunt reabilitați în mod adecvat. Subliniază faptul că infractorii principali ai unui număr de acte de terorism comise în Europa, în 2015 și 2016, au trecut prin sistemul penitenciar. Concomitent, timpul petrecut în detenție reprezintă o etapă capitală în viața unui deținut și modul în care se utilizează timpul său poate ajuta individul să-și modifice mentalitatea și comportamentul. Din nou, raportul ICSR indică în mod important că

‘serviciile penitenciare trebuie să fie mai ambiționase pentru promovarea influențelor pozitive înăuntrul penitenciarului și să dezvolte abordări mai inovatoare pentru facilitarea tranziției deținuților înapoi spre societatea generală’.

Nu este suficient să încarcerăm și să izolăm infractorii extremiști pentru a combate radicalizarea, ci este necesar să dezvoltăm abordări multi-agenție, multi-profesioniști pentru împiedicarea acestor persoane de la consolidarea opiniilor lor pe durata perioadei lor de detenție și convingerea altor deținuți să se alăture luptei lor, manipulând discursul religios și ideologic și încercând să creeze structuri de control în interiorul penitenciarului.

Alături de această orientare, proiectul FAIR are un alt rezultat inovator: crearea unui model de detenție alternativă pentru infractorii radicalizați care nu există în țările implicate, pe baza colaborării dintre o varietate de profiluri și instituții profesioniste. Suntem conștienți de faptul că obiectivele FAIR reprezintă o provocare semnificativă și nu sunt facil de implementat, implicând un limbaj comun pentru investigarea unui fenomen  neclar, prin dialogul cu diferite persoane interesate, într-o abordare multi-instituții și multi-profesioniști. Partenerii FAIR au decis să-și asume aceste provocări pentru gestionarea fenomenului de radicalizare care subminează pacea internațională și internă, în țările noastre, cu armele dialogului, cunoașterii și subsidiarității circulare, în vederea combaterii tuturor formelor de extremism violent.